marți, 10 martie 2009

Copii cuminti si nebuniile lor...

Acuma imi fac unghiile verzi. O sa ziceti ca sunt nebuna, deja. Sa stiti sa este un verde foarte fain. Nu ma consider nebuna (acuma o sa vine vocile din spate si o sa inceapa sa protesteze). Bine, de fapt voiam sa zic ca in ciuda chestiilor pe care le-am facut la viata mea (vezi unghiile si parul verde) am fost un copil cuminte (adica potolit, nu cu neuron; aia cu neuronul este alta poveste). A, am uitat sa preciez ca eu nu prea stiu sa-mi fac unghiile , deci o sa arate oribil.

Si acuma sa sar din lac in put. Tot ziceam eu ca viata mea este un sir lung de coincidente. Si am stat si am meditat pe tema acestui citat din mine (sunt  trista, dau citate din mine). El a fost scos in alt context. Dar o intimplare m-a pus foarte tare pe ginduri...

Stiti una din obsesiile mele. Aveam 2 mari de tot. Acuma chiar ca pot muri fericita. Nu detaliez din nou ca o sa ziceti ca am probleme la mansarda (am mai zis asta si mai sus). Am facut si a doua chestie de pe lista cu visele copilariei (eu numai vina lui taicamiu ca am asemenea aspiratii cretine, pe cuvintul meu).

Si acuma dupa ce probabil v-am bulversat de tot, sa ajung la faza cu coincidentele. Citodata am prostul obicei si sa ridic degetul pe strada si sa zic "uite un tip bun". Sau cind vad o poza am la fel de prostul obicei sa zic "mda, merge o tura". Stiu ca deobicei asta fac baietii.
Eram eu printr-a 12a (adica acuma un an) si vad pe o comunitate virtuala pe care o frecventam poza unuia despre care am afirmat ca-i bun (deci tineti minte, vazusem o singura poza). Ok, trecem peste o fi saracu bun, nu cred ca am vreo sansa sa-l vad in viata mea.
Dupa ceva timp, nu stiu cum ajung pe pagina lui de pe o retea de socializare foarte la moda pe vremea aia. Hai ma da-o dracului de coincidenta. OK, ma uit pe poze. Frate, tot bun era. Am vazut si de unde era. Bai, soarta isi bate joc de mine. Tipul era din orasul meu favorit pe care imi doream sa-l vizitez. Nu-mi raminea decit sa ma bucur stiind ca acolo sunt bunaciuni. (probabil de aici deduceti continuarea povestii, dar pe mine ma distreaza sirul pe coincidente). Nu m-a dus mintea sa socialiez cu el (mijloacele in ziua de azi fiind foarte variate), poate asa ajungeam si eu pe acolo prin oras. Eu ma emotionez cind vad tipi buni. Incep sa imi tremure miinile si nu pot sa vorbesc prea coerent. Ah si ma fac roz in obraji. 

Intr-o zi vine si ziua cind ne intilnim fata in fata. Stind la o coada chiar. Chestia funny a fost ca trebuia sa ne intilnim mai multi, intr-un mod cica mai organizat. Da evident ne-am intilnit din greseala pe acolo. Ale naibii coincidente. Evident iara mi-a scapat ca-i bun. In final am facut rost de o adresa de mail. Acolo nu cred ca a mai fost de vina soarta. Dar nu i-am cerut-o eu , evident. Cred ca as fi murit in incercarea de a face asta (dupa cum am zis mai sus, ma emotionez tare si se vede). Restul evenimentelor nu sunt importante, pentru ca nu cred ca au fost coincidente. Bine poate soarta a uneltit pe ici pe colo, daca tot scriu aici despre soarta si coincindente macar sa ii dau credit total.

Pam - pam. Si uite asa am ajuns eu sa imi fac damblaua vietii si tipul cu pricina sa ma ajute. Tin sa iti multulmesc pe calea asta (na ca te-ai facut cu un semi post elogiator). Asta nu stiu daca a fost sau nu o coincidenta, dar faptul ca am ajuns sa ma ajute mi se pare o coincidenta.

Ce ma distreaza pe mine acuma. Deobicei cind spotuiesti un tip bun si ai de unde sa ii dai de urma, tu ca fata te agiti un pic poate, poate ii atragi atentia (mi-am dat seama dupa un an ca eu puteam din prima sa-i iau mailul ala, dar nu mi-a trecut prin neuronul meu anorexic ca exista posibilitatea asta). Ca puii mei, probabil exista milioane de tehnici de vrajeala, pe care eu din pacate sau din fericire nu le stapinesc (nu ma refer aici la vrajeala de-aia la care va ginditi toti din prima, zic de socializare). Nu, eu am stat cu miinile literalmente in sold asteptind sa se alinieze planetele (ah si zicind din cind in cind ca e bun).

Asta e ceea ce numesc eu soarta...

4 comentarii:

Lenore spunea...

Frumos scris mai ales ca stiu cine-i persoana in cauza.

Acu daca tot e sa dai cezarului ce-i al cezarului, trebuia sa ma pomenesti si pe mine acolo (macar un pic) in calitatea mea de Cupidon(cupidoana mai bine zis) care sunt.

In rest, toate bune si frumoase, sa va iubiti muuuult :)

S-ar putea sa fiu eu destul de tired, da sper ca n-am incurcat prea tare personaju' in cauza si dau cu bata in balta (am antecedente):P.

Anonim spunea...

Tind sa cred ca-i un personaj universal. Bunaciuni sunt la tot pasul. E imposibil sa nu dai bot in bot cu ele...ah, fidelitatea e un concept asa de inutil...

Sasa spunea...

ar trebui sa ma bat singura ca nici una din voi nu a inteles ideea postului...

Anonim spunea...

Tin sa sugerez pentru o anumita persoana ca acest post l-am inteles perfect doar ca ce scrisesem eu acolo tinea de faptul ca uiti si de fidelitate atunci cand ti se parasuteaza un Chris Cornell in fata...Nu am fost rautacioasa sau cel putin nu asta era intentia mea. Make love, not war! :D

Despre urs

Fotografia mea
sunt un urs, din ala de terorizeaza turistii din Racadau
 
Counter Counter